Ce se întâmplă când sancțiunile nu reușesc să oprească fluxul de gaze? Europa a ajuns în 2026 la un record incredibil: 9,89 milioane de tone de LNG importate de la Yamal în primele șase luni, o creștere de 18% față de 2025. Oare ce spune asta despre puterea economică a Rusiei și despre voința Uniunii Europene de a renunța la energia rusească?
Cu aproximativ 6 miliarde de euro cheltuite pe aceste transporturi, cumparatorii europeni, în special Franța, Belgia și Spania, joacă un rol crucial în menținerea în funcțiune a acestui proiect strategic rusesc. Franța conduce clasamentul, cu 3,6 milioane de tone, urmată de Belgia și Spania. Aceste țări nu doar că asigură gazul necesar, dar și legitimează în continuare activitatea Yamal LNG.
Pe de altă parte, livrările către Asia s-au prăbușit cu 74%, iar Moscova se confruntă cu o dilemă majoră: cum să își redirecționeze exporturile? Ruta alternativă prin Marea Nordului este riscantă și nu poate fi folosită tot anul. Dependenta de porturile europene și de navele specializate face ca situația să fie și mai fragilă.
Interdicțiile impuse de UE vor deveni din ce în ce mai stricte, iar de la 1 ianuarie 2027, importurile de LNG rusesc vor fi complet interzise. Această mișcare va forța Rusia să își caute noi piețe și rute pentru gazul de la Yamal. Este o schimbare colosală pe care Europa o impune Rusiei, dar întrebarea rămâne: va rezista Moscova presiunii?
Cu Yamal LNG inaugurată în 2017 și controlată de Novatek, alături de TotalEnergies și CNPC, perspectiva viitoare a acestui proiect devine incertă. Avertismentul lui Patrick Pouyanné de la TotalEnergies cu privire la posibila oprire a livrărilor către UE subliniază fragilitatea acestei situații. Europa, în mod ironic, continuă să sprijine indirect acest proiect, chiar și în fața sancțiunilor. Ce va urma pentru energia europeană și pentru relațiile internaționale?
