„Guvernul ne folosește ca pe niște pioni.” Acesta nu e doar un sentiment, ci un strigăt de alarmă care reverberează puternic în rândul veteranilor americani după izbucnirea conflictului cu Iranul. Se simt sacrificați pe altarul unui scop neclar, iar furia lor crește pe măsură ce administrația nu face decât să ignore lecțiile sângeroase ale trecutului.
Miza umană: Bărbați și femei care au dat totul pentru țara lor acum se simt trădați. Brandon Waithe, fost sergent major al Forțelor Aeriene, spune: „Vor să ne trimită la război, dar nu vor să plătească pentru rezultatele acestuia.”
Veteranii vorbesc clar și răspicat: SUA nu a învățat nimic din Irak și Afganistan. Nu a făcut decât să lase în urmă decenii de „război civil, morți în masă și terorism metastazat”, după cum spune Phil Klay, un fost membru al Corpului de Marină. Iar acum, președintele Trump și administrația lui au deschis un nou capitol sângeros, fără vreo intenție clară în minte.
Furia înghițită: „Oameni sunt uciși. Fii, fiice, frați, tati, toată lista, ei nu se mai întorc acasă. Și întrebarea foarte legitimă e: Pentru ce?” se întreabă Keegan Evans, pilot de elicopter. Și e o întrebare ce rămâne fără răspuns.
Strategia de după cortină: Însăși schimbarea de regim susținută de SUA pare o fantasmă. Niciun atac aerian nu a adus pacea durabilă, iar veteranii știu prea bine acest lucru. „Diplomația, nu letalitatea bombastică” – acesta ar trebui să fie răspunsul, spun ei. Dar cine ascultă? Cine răspunde pentru cei 7.000 de soldați uciși, pentru familiile zdrobite, pentru visurile făcute țăndări?
Spre ce ne îndreptăm? Viitorul este incert, iar lipsa unui plan pe termen lung generează anxietate. „Să-ți riști viața? Să fii grav rănit sau ucis, un prieten sau un membru al familiei să fie grav rănit sau ucis pentru un motiv pe care președintele nici măcar nu-l poate articula?” întreabă Jason Dempsey, fost ofițer de infanterie.
Război pentru ce? Confruntați cu tragedia unei noi generații de sacrificii, veteranii nu mai acceptă să fie tratați ca simple pioni pe o tablă de șah militar. „Mi-e frică să mor pentru cineva care are propriile sale interese”, spune Cynthia Kao, fost rezervist al Forțelor Aeriene.
Un adevăr crud răzbate din vocea lor: este un nou „joc al morții”, dar de data asta, actorii principali refuză să joace.
