De la biblioteci se ridică praful unei cenzuri nemiloase, iar cărțile nu mai sunt doar niște simple obiecte. În mijlocul acestei bătălii culturale, un nume stârnește ecouri: George Soros. Autoritățile din Rusia au început să elimine din biblioteci volumele achiziționate cu ajutorul fondurilor sale, și asta nu e tot. În Ekaterinburg, directoarea rețelei de biblioteci, Irina Cheremisina, dezvăluie că 30% dintre cărțile din anii 1990 sunt vizate pentru a fi scoase din circulație.
Dar de ce sunt considerate aceste cărți periculoase? Soros, prin fundația sa, a susținut educația și literatura în Rusia din anii 1980, construind un imperiu cultural acum privit cu suspiciune. În 2023, activitatea sa a încetat brusc, iar Rusia l-a catalogat drept amenințare.
Bibliotecile rusești resimt efectele unui deficit de lectură, dar bugetele mici nu permit achiziții noi. Între timp, din spatele ușilor închise, autoritățile compilează liste negre. Nu doar Soros și-a pus amprenta pe paginile interzise; autori ca Dmitri Bikov, Boris Akunin și chiar Haruki Murakami au ajuns paria prin asociație cu teme controversate.
Regulile jocului se schimbă: noile legi privind „propaganda LGBT” și „propagarea drogurilor” au extins drastic numărul de titluri interzise, punând un accent dur asupra culturii literare ruse.
O întrebare gravitează peste toate acestea: cine este următorul pe lista interdicțiilor? Deși cenzura poate părea un răspuns pentru unii, alții se întreabă ce efect va avea această „purificare” asupra tineretului rus și asupra libertății intelectuale.
