De zeci de ani, ne-am bazat pe datele vechi ale misiunilor Voyager și Pioneer pentru a înțelege dimensiunile și forma lui Jupiter. Aceste sonde NASA, lansate în urmă cu aproape cinci decenii, au transmis semnale radio care, deși utile, au adus cu ele o doză de incertitudine.
Totuși, un studiu recent din revista Nature Astronomy ne aduce o nouă perspectivă. Grație sondei Juno, care orbitează Jupiter din 2016, avem acum date mult mai precise. În 2021, traiectoria sa a fost ajustată, permițându-i să treacă în spatele planetei așa cum este văzută de pe Pământ. Această manevră a fost crucială. În timp ce se deplasa, semnalele radio de la Juno au fost distorsionate de atmosfera densă a lui Jupiter.
Cercetătorii au folosit această ‘deformare’ pentru a măsura cu exactitate dimensiunea planetei. Surpriza? Jupiter este cu aproximativ 8 kilometri mai îngustă la ecuator și cu 24 de kilometri mai plată la poli decât estimările anterioare indicau.
Aceste descoperiri sunt mai mult decât simple curiozități. Ele ne ajută să rafinăm modelele teoretice despre interiorul lui Jupiter și oferă noi perspective asupra vânturilor sale puternice și a structurii sale profunde. Înțelegerea formării și evoluției planetelor gigantice capătă acum o nouă dimensiune.
