Care e viitorul mașinilor din Europa dacă subvențiile devin un teren minat birocratic? Proiectul Industrial Accelerator Act (IAA), cu intenția sa aparent nobilă de a stimula producția auto locală, riscă să transforme industria auto într-un labirint al incertitudinilor. „Fabricat în Europa” nu mai sună atât de bine când adaugi taxe, costuri crescute și un coșmar logistic la fiecare pas.
Miza e mare pentru România. Programul Rabla 2026 ar putea prelua aceste criterii drastice de asamblare în Europa, dar fără claritate legislativă, riscă să îngroape piața auto locală. Când ministrul Mediului, Diana Buzoianu, sugerează ca tichetele Rabla să fie condiționate de producția europeană, industria privește cu îngrijorare. Ar putea fi începutul sfârșitului pentru dealerii mici și o lovitură pentru consumatori.
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) nu tace. Subiectul e deja pe buzele tuturor: „Fără reguli clare, acest plan aruncă în haos producătorii de autovehicule.” Precizia și originea componentelor auto nu sunt doar o formalitate; sunt nodul gordian al industriei. Fără un Ghid de Aplicare al IAA, fiecare mașină poate deveni o sursă de litigii și costuri ascunse.
Peisajul devine sumbru: fără o strategie coerentă, UE și România ar putea să piardă lupta pentru decarbonizare și pentru suveranitate tehnologică. Transformarea subvențiilor din sprijin în capcane administrative ar putea, paradoxal, să frâneze chiar ritmul reînnoirii parcului auto european, atunci când e cea mai mare nevoie.
