„PNRR a «distrus» România” – cu această afirmație provocatoare, ministrul interimar al Proiectelor și Fondurilor Europene, Dragoș Pislaru, a stârnit o furtună de reacții. Adevărul e că Planul Național de Redresare și Reziliență, în ciuda criticilor, a adus schimbări semnificative în țară.
Pislaru acuză PSD de „sabotaj marca înregistrată” și pune pe masă o listă impresionantă de realizări: autostrăzi, spitale, și mii de ambulanțe. Cu peste 90% din fondurile europene absorbite, PNRR a devenit un subiect fierbinte în dezbaterea publică.
Pe lista sa, ministrul menționează Autostrada Moldovei, șapte spitale noi, și 1.200 de ambulanțe. Oare cât de mult a influențat aceste investiții viața românilor? Răspunsul este simplu: enorm.
Mai mult, 885 de unități locative pentru tineri din comunități marginalizate și 90 de kilometri de rețele de apă și canalizare construite sunt dovezi clare ale impactului PNRR. Eforturile nu s-au oprit aici; zeci de mii de clădiri au fost renovate energetic, iar energia verde a fost o prioritate, cu 60.000 de gospodării dotate cu panouri fotovoltaice.
Pislaru detaliază și progresele în transporturi: 50 de locomotive și 64 de vagoane noi, modernizarea a 1.500 de kilometri de cale ferată. Digitalizarea nu a fost neglijată, cu peste 5.000 de insule ecologice și un cloud guvernamental care promite să transforme România.
Criticând vehement PSD, Pislaru susține că realizările sunt o dovadă a eforturilor depuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan. „Politicienii care contestă succesul PNRR sunt doar supărați că nu au putut să-l prăduiască”, afirmă el, subliniind că PNRR a fost transformat dintr-un eșec major într-un succes european.
În final, ministrul respinge ideea că Uniunea Europeană ar fi o amenințare pentru România, argumentând că aceasta reprezintă o oportunitate de modernizare și dezvoltare. Așadar, PNRR este un subiect de dezbatere aprins, care ridică întrebări despre viitorul țării și despre cum pot fi folosite aceste fonduri pentru a îmbunătăți viața românilor.
