Începând din martie, primarii comunelor mici au la dispoziție patru luni pentru a decide: se unesc sau rămân singuri?
Comasarea primăriilor devine o realitate inevitabilă, iar miza nu este doar administrativă, ci vitală pentru comunități. Eroii? Edilii care vor să-și protejeze localitățile. Personajele negative? Ignoranța cetățenilor care nu își dau seama ce le-ar putea aduce această schimbare.
Cu o populație sub 1.500 de locuitori, primăriile vor trebui să se alinieze unei reforme care promite scutiri de taxe și prioritate la investiții. De ce? Pentru a supraviețui într-o lume în care resursele sunt limitate și competiția pentru fonduri este acerbă.
„Așa am avut categoriile de la noi din minister”, a explicat ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica. Un prag stabilit de 1.500 de locuitori pentru comasările voluntare, dar cu un semn de întrebare: „Dacă nu vor, ce facem?”
După martie, comasarea devine obligatorie. Fără vot local. Autoritățile nu sunt clare dacă acest prag va fi extins, dar Stoica sugerează că ar putea ajunge până la 3.000 de locuitori. De ce? Pentru că unele comune mai mari ar putea beneficia de aceleași avantaje.
Imaginați-vă: două localități unite. Una cu medic de familie, cealaltă fără. O astfel de comasare ar putea oferi acces la servicii medicale pentru toți cetățenii. Un exemplu simplu, dar cu un impact profund.
Însă, întrebarea rămâne: vor accepta oamenii această reformă? Referendumul pentru comasare nu este un act inutil, spune Stoica. Este un dialog necesar, un pas democratic. Totuși, dacă cetățenii nu vor, autoritățile vor decide în locul lor.
Până în 2028, se estimează că 429 de comune vor fi comasate. „Dacă nu vor voluntar, vor fi vizate de comasarea obligatorie”, afirmă Stoica. O mutare care ar putea schimba fața comunităților din România.
Va reuși Guvernul să convingă primarii și cetățenii să îmbrățișeze această reformă? Rămâne de văzut. Dar un lucru este cert: schimbările sunt inevitabile, iar viitorul localităților depinde de deciziile luate în aceste luni cruciale.
