Peste 3,2 milioane de comentarii au fost analizate, iar concluziile sunt șocante: femeile din politică suportă un val de atacuri personale și sexualizate, mult mai intens decât omologii lor bărbați. O echipă de cercetători de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a scos la iveală o realitate alarmantă în pragul alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. În timp ce toți cei 88 de candidați au fost supuși la comentarii toxice, femeile au fost ținte predilecte. De ce?
Într-o lume în care discursul public ar trebui să fie un spațiu de dezbatere, femeile se confruntă cu un abuz care depășește granițele politice. Aproape 80% dintre candidați, din țări precum Franța, Irlanda și Spania, au primit răspunsuri toxice, dar femeile au fost atacate mai des, în termeni absoluți. Cu toate că proporția răspunsurilor toxice nu a variat semnificativ între sexe, volumul de atacuri îndreptate împotriva femeilor este un semnal de alarmă pentru democrație.
Femeile nu doar că primesc atacuri, ci și un tip de abuz care le degradează identitatea: insulte sexiste, remarci sexualizate și încercări de a le reduce la tăcere. O analiză detaliată a arătat că 71% dintre răspunsurile toxice se îndreptau spre candidatele femei. Aceste atacuri nu se axează pe acțiunile politice, ci pe identitatea lor de gen. Astfel, mesajul transmis este clar: nu ai ce căuta aici!
De ce este important acest lucru? Atunci când abuzul se concentrează pe identitate, nu pe politici, femeile sunt negate ca actori politici. Analiza a relevat că atacurile multiple, adesea combinate, au un impact psihologic devastator. 62% dintre răspunsurile toxice adresate femeilor conțineau două sau mai multe elemente abuzive, în contrast cu doar 52% pentru bărbați. Acest tip de violență semiotică este menit să descurajeze participarea femeilor în politică.
Mai mult, cercetările arată că femeile din grupurile politice de stânga sunt vizate în mod special. Acest model este susținut de studii din întreaga lume, din Suedia până în Noua Zeelandă, care demonstrează că abuzul online este un fenomen global, nu o problemă izolată. Impactul este real: abuzul online reduce ambițiile femeilor de a se realege, le face să se autocenzureze și chiar le determină să se retragă complet din spațiul digital.
Uniunea Europeană începe să recunoască această problemă și a implementat măsuri pentru a combate violența împotriva femeilor, inclusiv o nouă directivă care incriminează hărțuirea online. Dar aceste măsuri sunt doar începutul. Politicile de moderare trebuie să abordeze abuzul bazat pe gen, iar platformele de socializare trebuie să investească în instrumente care să înțeleagă contextul și limbajul local.
Femeile din politică nu se confruntă doar cu o versiune mai intensă a abuzului. Ele sunt supuse unui fenomen diferit, care le degradează, sexualizează și le neagă dreptul de a fi prezente. Înțelegerea acestei distincții este crucială pentru a schimba această dinamică și a asigura un spațiu politic echitabil pentru toți.
