Surpriză neplăcută: Dacia își desparte de inginerii săi talentați! Așa sună vestea care zdruncină industria auto românească. Într-o mișcare surprinzătoare, Renault Group a demarat o campanie de restructurare, îmbrăcată în termeni corporatiști de ‘plecări voluntare’. Ce ascunde această decizie?
Ceața de la Dacia Nici nu se uscase bine cerneala pe anunțul că Dacia renunță la circa 900 de muncitori, că astăzi, 3 iunie 2026, un nou val de plecări lovește. Aproximativ 200 de ingineri de elită sunt vizați în cea mai recentă rundă de ‘concedieri’ mascată sub forma unor pachete financiare atractive, parte din strategia globală a Renault Group de reducere a costurilor în domeniul Cercetare & Dezvoltare.
Dincolo de titluri și hârtii corporatiste, miza reală este transformarea Dacia dintr-un bastion al ingineriei românești într-o simplă uzină de asamblare. Discuția nu mai e despre cât de repede se produce un nou model, ci despre ce rămâne din creativitatea și cunoștințele tehnice ale inginerilor locali.
Un viitor cețos Strategia denumită, cu o ironie amară, FuturREady, vizează reducerea personalului cu 20% în centrele de inginerie la nivel mondial. În timp ce concurenții globali investesc masiv în tehnologii și minți luminate pentru a ține piept Asiei, Renault și Dacia par să reducă din ce în ce mai mult locurile de muncă ale specialiștilor sub pretextul digitalizării și simplificării proceselor.
Ce se întâmplă cu Dacia? La Mioveni, deciziile luate la Paris au început să golească fabricile de activitatea inovativă care altădată era mândria locală. Transferul dezvoltării motoarelor către entitatea Horse și externalizarea masivă a componentelor înseamnă că, în esență, ‘creierul’ Daciei se micșorează. Între timp, mașinile electrice, deși avansate, simplifică necesarul de know-how local prin procese avansate bazate pe AI.
Cine câștigă și cine pierde? Efectele plecărilor masive se vor simți nu doar la nivel de companie, ci și în comunitățile care gravitează în jurul acestei industrii auto. Într-un climat global unde competiția e acerbă, pierderea talentelor din România ar putea fi o alegere costisitoare pe termen lung pentru identitatea tehnică a mașinilor ‘Made in Romania’.
