O descoperire arheologică din Iordania ne arată cum ciuma devastatoare din trecut încă își lasă amprenta asupra prezentului. În orașul antic Jerash, cercetătorii au identificat urmele Yersinia pestis, bacteria care a cauzat celebra Ciumă a lui Iustinian. Acest mormânt comun a apărut ca o comoară genetică pentru oamenii de știință, oferind o fereastră către una dintre cele mai vechi pandemii cunoscute.
Studiul, coordonat de Rays Jiang de la Universitatea din Florida de Sud, aduce în prim-plan nu doar microbul responsabil, ci și poveștile umane ale celor afectați. ‘Pandemiile sunt evenimente sociale’, subliniază Jiang. ‘Corelând dovezile biologice cu contextul arheologic, înțelegem cum bolile au impactat viața oamenilor’.
Orașe ca epicentre ale pandemiei
Jerash, un important centru comercial al vremii, s-a dovedit a fi și un focar de boală. Echipa multidisciplinară implicată în acest proiect a descoperit o varietate demografică printre cei îngropați acolo: bărbați și femei, tineri și vârstnici. Această diversitate subliniază cum populațiile mobile au fost prinse în capcana pandemiei, aidoma modului în care restricțiile de călătorie din timpul Covid-19 au stopat deplasările.
- Locația mormântului, cunoscută drept ‘Pompeii din Orientul Mijlociu’, datorită ruinelor sale greco-romane remarcabil conservate, a dezvăluit peste 200 de corpuri.
- Cercetările arată că populația era diversă: sclavi, mercenari și localnici de diferite origini sociale.
- Încă o dată, pandemiile par să fi afectat orasele dens populate, influențate de migrație și schimbări climatice.
Jiang atrage atenția asupra lecțiilor pe care le putem învăța, evidențiind similitudini între trecut și pandemii recente, precum cea de Covid-19. Asemenea modului în care unele lideri au subestimat criza, în trecut oamenii au trăit incertitudini similare.
About the Author
