Ford redimensionează Europa: Turcia și Marea Britanie devin inima continentului
Ce s-ar întâmpla dacă te-ai trezi într-o lume în care geografia este rescrisă pe criterii economice? Ford tocmai ne-a oferit o privire asupra acestei realități alternative. În timp ce Uniunea Europeană construiește un zid de protecție industrială prin strategia ‘Made in Europe’, gigantul american Ford are propria lecție de geografie: Ankara și Londra sunt mai ‘europene’ decât am fi crezut, cel puțin când vine vorba de lanțuri de aprovizionare.
Cu frica de a pierde bătălia împotriva valului de mașini chinezești, Uniunea Europeană a propus ‘Industrial Accelerator Act’. Planul: sprijin pentru produsele fabricate ‘acasă’. Peste 1.100 de lideri de business l-au susținut cu aplauze.
Surpriză însă! Ford, prin vocea președintelui său european Jim Baumbick, se ridică și întreabă: ‘Dar Turcia și Marea Britanie ce-au făcut greșit?’ Pentru Ford, o mașină nu poate fi considerată ‘Made in Europe’ fără piesele produse în afara Uniunii.
Parteneriatul Ford cu Koç Holding în Turcia este crucial: Transit, Transit Custom și Courier se produc acolo. Dacă Turcia nu este parte din definiția ‘Europei industriale’, ar însemna că flota care livrează colete prin Berlin sau Paris s-ar transforma în ‘intruse’ asiatice peste noapte.
Și Turcia este de acord. Nail Olpak, liderul relațiilor economice externe din Turcia, a afirmat că nu pot accepta să fie ignorați după 30 de ani de colaborare strânsă cu continentul european.
Situația Regatului Unit este și mai ironică. După provocările Brexit-ului, Ford susține acum că uzinele din Dagenham (motoare diesel) și Halewood (transmisii electrice) ar trebui să fie considerate ‘europene’. Este ca și cum ai divorța, dar te-ai aștepta ca fosta soție să continue să-ți plătească abonamentul Netflix pentru că vă uitați la aceleași seriale.
Dacă Ford câștigă acest argument, definiția ‘Made in Europe’ s-ar putea extinde atât de mult încât să includă și cafeaua din Brazilia, băută de muncitorii din uzina din Craiova.
În concluzie? Din punct de vedere economic, Ford are un punct valid: lanțurile de aprovizionare sunt atât de interconectate încât o definiție rigidă a Uniunii ar putea bloca producția. Totuși, ironia nu poate fi trecută cu vederea: cum marile corporații devin susținători ai ‘unității europene’ exact în țările care au ales să stea la poarta Uniunii.
