Într-o țară unde legile ar trebui să fie bătăile de aripi care reglează zborul financiar, autoritățile au transformat hârtiile legale în umbrele de ploaie uitate în colțul biroului. România a lăsat să treacă pe lângă ea toate semnalele de alarmă, iar acum datoria publică a trecut pragul critic de 60% din PIB.
Masca Derogărilor
Ani la rând, guvernele au jonglat cu legea responsabilității fiscal-bugetare printr-un dans aparent legal, dar ascuns în spatele unor ordonanțe și derogări care mai de care mai inventive. În loc să adopte măsurile dureroase, dar necesare, cum ar fi înghețarea anumitor cheltuieli, autoritățile au preferat să dea frâu liber finanțelor. Spre exemplu, în fiecare an, așa-numitele ‘ordonanțe trenulet’ au fost acompaniate de derogări care le permiteau oficialilor să nu respecte limitele fiscale stricte impuse de propria legislație.
Eroii și Antieroii Scenei Fiscale
Pe de o parte, Fondul Monetar Internațional (FMI) a împins autoritățile să adopte o legislație care să prevină deraieri bugetare severe, insistând asupra unei strategii fiscal-bugetare coerente. Pe de altă parte, Guvernul României a transformat această strategie într-un simplu cârlig de agățat promisiuni vagi și decalate pentru viitor. Deja celebrul ‘vom respecta strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027’ nu mai impresionează pe nimeni atunci când cifrele ne arată că datoria publică a sărit de peste 60% din PIB deja.
Cifrele Spun Povestea
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică a României a sărit de la un onorabil 58,5% din PIB, prognozat pentru 2026, direct la 60% la finele lunii octombrie 2025 și a continuat să crească în luna noiembrie la 60,2% din PIB. Această realitate financiară nu este doar un număr pe hârtie, ci este un semnal de alarmă care cerșește atenție și acțiune imediată.
În acest context, promisiunile deșarte adresate oficialilor europeni prin care Bucureștiul își asuma măsuri drastice pentru a reduce deficitul par simple exerciții de stil. Între timp, lipsa unor acțiuni concrete îngreunează și mai mult sarcina de a restabili echilibrul economic atât de necesar.
