Patru ani de război și Oana Țoiu nu se sfiește să întrebe: cine mai pune preț pe libertate? Eroii sunt ucrainenii, dar și românii care au ales să nu întoarcă spatele. Solidaritatea noastră devine o declarație despre cine suntem ca popor.
O instalație din litere recuperate de pe frontul din Kherson e doar vârful icebergului simbolic. Volya—un cuvânt plin de libertate și vointă, la fel cum dorul ne definește pe noi. E o conexiune sufletească de necontestat între două națiuni prinse în vâltoarea istoriei.
Ministra amintește de sacrificiile de neimaginat: ‘Artileria nu a atins doar literele, ci și inimi’. Peste 500 de copii și nenumărați civili au căzut victime. Dar, și în fața suferinței, ucrainenii nu se lasă, își recapătă pământul, își reconstruiesc viețile.
Românii nu au stat deoparte. La începutul conflictului, România și-a deschis larg ușile, primind sute de mii de refugiați. Era mai mult decât ospitalitate; era solidaritate fără margini.
Țoiu subliniază cu patos: ‘Suveranitatea Ucrainei e linia roșie a libertății în Europa’. Iar noi? Ne întrebăm: câți mai văd importanța acestei linii roșii?
La final, mesajul e clar: Primăvara libertății vine pentru cei care nu încetează să creadă în ea. Patru ani de voință neînfrântă contribuie la siguranța noastră, un legământ între popoare vecine, unite de dorința de libertate.
