04 December 2025, Austria, Vienna: Romanian Prime Minister Ilie Bolojan attends a joint press conference with Austrian Chancellor Christian Stocker in Vienna. Photo: Georg Hochmuth/APA/dpa
Ședința de aseară a conducerii PNL, desfășurată la Vila Lac, a fost marcată de un optimism temperat care s-a transformat rapid într-un blocaj politic previzibil. Marele pariu al serii, dorința lui Ilie Bolojan de a „curăța” partidul și de a impune o reformă radicală la nivelul Bucureștiului, s-a lovit de zidul intereselor interne. Deși presiunea pentru schimbare este uriașă, liderii filialelor de sector din Capitală au reușit să-și păstreze funcțiile, cel puțin pentru moment.
Planul Bolojan: Meritorocrație vs. Rezultate
Ilie Bolojan, intrat în conducerea centrală cu aura de „reformator de la Oradea”, a venit la Vila Lac cu o strategie clară: responsabilizarea pentru eșec. În viziunea sa, rezultatele slabe obținute de PNL în București la ultimele cicluri electorale ar fi trebuit să ducă automat la demiterea șefilor de filiale din cele șase sectoare.
Bolojan a susținut că partidul are nevoie de o „resetare” totală pentru a recâștiga electoratul de dreapta din Capitală, care a migrat masiv către alte opțiuni politice.
De ce a eșuat schimbarea liderilor de sector?
În ciuda autorității morale a lui Bolojan, acesta nu a reușit să obțină votul necesar pentru mazilirea liderilor de sector. Iată principalele motive care explică acest eșec:
1. Arhitectura puterii și „voturile din teritoriu”
Liderii sectoarelor 1-6 nu sunt doar simpli administratori de filiale; ei controlează delegații care votează conducerea centrală. O eliminare forțată a acestora ar fi declanșat o revoltă în lanț în interiorul organizației București, cea mai mare și mai influentă din partid. Actuala conducere națională nu și-a permis, în acest moment, un „război civil” care să fragilizeze stabilitatea partidului la guvernare.
2. Lipsa unor alternative imediate
Deși Bolojan a cerut schimbarea, tabăra adversă a argumentat că nu există lideri de rezervă pregătiți să preia frâiele sectoarelor în plin an politic complicat. Argumentul „stabilității” a cântărit mai mult decât cel al „performanței”, liderii vizați reușind să convingă restul biroului politic că o schimbare acum ar aduce haos, nu voturi.
3. Solidaritatea „vechii gărzi”
Liderii de sector au beneficiat de sprijinul tacit al altor baroni locali din țară. Aceștia se tem de precedentul pe care l-ar crea Bolojan: dacă liderii din București sunt demiși pentru rezultate slabe, atunci orice alt șef de filială din țară ar putea cădea la următoarea analiză. A fost un vot de autoconservare colectivă.
Concluzia serii: Un compromis fragil
Ședința de la Vila Lac s-a încheiat cu un compromis: liderii de sector rămân în funcție, dar sub o „supraveghere strictă”. Pentru Ilie Bolojan, acesta este un prim semn al dificultății de a exporta modelul de succes din Bihor în mlaștina politică a Bucureștiului.
Partidul a ales, încă o dată, liniștea internă în detrimentul reformei radicale. Rămâne de văzut cât timp va accepta Bolojan acest rol de „reformator blocat” și cum vor reacționa alegătorii care așteptau un semnal clar de înnoire de la PNL.