În premieră, România măsoară oficial segregarea din învățământul preuniversitar. Documentul Ministerului Educației dezvăluie un peisaj complex și neuniform, punând sub lupă diferențele dintre județe și evidențiind unde sunt necesare măsuri adaptate specificului local.
Segregarea în Cifre și Fapte
În 86,5% din unitățile analizate există risc de segregare pe criterii socio-economice, în funcție de educația părinților sau statutul financiar. Aproximativ o treime din școlile cu elevi romi indică riscuri de segregare pe clase sau clădiri, cu județe ca Satu Mare și Bihor fiind cel mai afectate.
Consecințe și Avertismente
Scorurile maxime acordate unităților cu date incomplete semnalează o nevoie urgentă de corectare, nu neapărat o reală segregare. Lipsa datelor afectează evaluările și forțează autoritățile să ia măsuri prompte pentru remediere.
Consecințele segregării sunt severe: dificultăți de integrare, abandon școlar ridicat și calitate educațională scăzută. Inechitățile creează falii sociale și amplifică prejudecăți.
Intervenții și Eforturi Locale
Aradul, deși perceput ca un bastion al toleranței și progresului, este una dintre surprizele raportului. Învățământul local nu este la adăpost de aceste provocări, contrar așteptărilor. În acest context, implicarea comunităților și dialogul între școli și autorități locale devin cruciale pentru eficiența și sustenabilitatea măsurilor propuse.
Raportul marchează un punct de referință pentru sistemul educațional. Este un exercițiu exploratoriu ce deschide calea spre politici orientate către echitate. Pentru ca acest început promițător să genereze schimbări reale, e nevoie de un angajament constant și coordonat între toate părțile implicate.
About the Author
