Explozia s-a auzit din toate colțurile navei. Marinarii români de pe cargoul Fundulea se luptau pentru viața lor, cu focul care înghițea totul în calea sa. Era 1987, iar războiul irano-irakian se apropia de final. Tensiunile erau la cote maxime, iar România, prinsă între interesele de petrol ale lui Ceaușescu, s-a găsit în mijlocul unui conflict feroce.
La 23 noiembrie, Fundulea, un cargou de 7.800 de tone, construcție românească, traversa Strâmtoarea Ormuz, transportând marmură către Kuweit. La 06:00 dimineața, un vas militar iranian i-a cerut să oprească, iar în următoarele minute totul s-a transformat în haos. 8-10 rachete cu napalm au lovit nava, focul devorând compartimente esențiale precum comanda și cabinele echipajului.
Niciun avertisment. Doar flăcări. Capitanul Radu Ion Lupu a suferit răni grave, evacuarea de urgență ducându-l întâi la Dubai și apoi în România, unde și-a pierdut viața. Alte trei persoane au fost grav rănite, dar au supraviețuit. Fără pavilion, fără identitate, atacatorii nu erau doar violenți, ci de o cruzime nedisimulată.
Într-un peisaj de coșmar, marinarii români au emis semnalul SOS. Salvarea a venit din partea unei vedete militare din Oman și a unui remorcher olandez. Intervențiile au fost rapide, dar pagubele erau deja enorme.
Chiar și la 30 de ani după incident, povestirile supraviețuitorilor continuă să zguduie suflete. Gheorghe Foriș, grav rănit, își amintește: ‘Ne-au cerut marfa și destinația. Nu am putut face față violenței care a urmat’. Timonierul Constantin Varlan retrăiește momentele de panică: ‘Am încercat să sar pe geam. Fumul sulfuros era peste tot’.
Deși întoarcerea în țară a echipajului ar fi trebuit să marcheze un final de coșmar, tăcerea a fost cuvântul de ordine. Ordinele autorităților au fost clare: fără vorbă despre cele întâmplate, pentru a păstra fragilele relații diplomatice cu Iranul.
Dar secretul a fost păstrat doar până la următoarea întâlnire a echipajului, când amintirile au început să curgă iar. Pentru că atacul de pe Fundulea nu a fost doar o poveste de război, ci și una despre curajul și reziliența unei echipe de marinari care au refuzat să fie reduși la tăcere.
