Acum 6.000 de ani, pe teritoriul Armeniei de azi, comunități întregi au transportat pietre uriașe pe dealurile muntoase. Fiecare bloc cântărea câteva tone și era sculptat cu măiestrie. Un nou studiu scoate la lumină semnificația acestor monumente impresionante, cunoscute sub numele de ‘pietre-dragon’. Nu erau simple sculpturi, ci un sistem planificat pentru gestionarea apei în regiuni montane.
În Regiunile Montane Armeniene, cercetătorii au descoperit 115 astfel de monumente, aliniate cu izvoare și canale de irigație antice. Această dispunere transformă peisajul într-o adevărată hartă a apei. Localnicii le numesc ‘vishap’, asociindu-le cu spiritele dragonilor și ritualurile de venerare a apei. Pietrele au forme variate: pești lungi, piei de animale sau tipuri hibride, unele atingând înălțimi de 5 metri.
Oamenii de știință clasifică pietrele-dragon în trei categorii principale. Pietrele în formă de pește se găsesc la altitudini mari, lângă izvoare, în timp ce cele în formă de piele sunt în văi, unde se cultivau și irigau câmpurile. Pentru a înțelege cultul apei din acea vreme, echipa a utilizat datarea cu radiocarbon și cartografierea precisă.
Aceleași pietre datează din perioada 4200 – 4000 î.Hr., când irigațiile timpurii și agricultura începuseră să ia avânt. Blocurile sunt cioplite din bazalt, o rocă vulcanică deosebit de greu de lucrat. Constructorii acelor timpuri au reușit să le extragă, să le decoreze și să le transporte, folosind doar unelte rudimentare.
Te-ai aștepta ca pietrele cele mai mari să fie plasate în zonele de vale, însă se găsesc frecvent și la altitudini mari. Analiza distribuției lor sugerează o planificare atentă și un efort colosal, confirmând legătura strânsă cu un cult antic al apei.