Ianuarie 2026 a fost o lună de cumpănă pentru România. Temperaturile scăzute au adus cu ele un consum crescut de gaze și electricitate. Între 14 și 18 ianuarie, cererea de gaze naturale a crescut cu 5%, iar tranzitul spre Republica Moldova a urcat cu 15%. În același timp, consumul de electricitate a sărit cu 7%, pe măsură ce oamenii au apelat la orice soluție pentru a-și încălzi casele.
Gaze tot mai scumpe
Într-un scenariu familiar, frigul a determinat o creștere a prețului gazelor. Piața zilnică de gaze (PZU) a înregistrat un salt de 13% de pe 14 ianuarie. Conform specialiștilor AEI, această situație subliniază vulnerabilitatea României în fața condițiilor meteorologice extreme, când fiecare metru cub economisit devine crucial atât din punct de vedere financiar, cât și operațional.
Curent ieftin datorită vântului
Paradoxal, în timp ce gazul s-a scumpit, prețul electricității pe PZU a scăzut cu 35%. Această anomalie s-a datorat unei creșteri masive a producției eoliene pe 18 ianuarie. Vântul puternic a permis reducerea importurilor de energie și a compensat deficitul de producție convențională, scăzând astfel costul electricității și oferind o gură de aer atât industriei, cât și populației.
Vulnerabilități în perioade critice
În vremuri de frig, România devine tot mai dependentă de importurile de gaze, deoarece producția internă nu poate acoperi cererea. Stocurile sunt limitate, iar ratele de extracție scad pe măsură ce depozitele se golesc. Importurile devin astfel singura soluție pentru a acoperi deficitul, dar sunt limitate de capacitatea infrastructurii existente.
AEI atrage atenția asupra faptului că, atunci când consumul atinge vârfuri, contează mai mult debitul orar disponibil decât statisticile anuale despre stocuri. Frigul a determinat Ungaria să-și redirecționeze exporturile de gaze spre România, fapt esențial pentru a menține alimentarea cu gaze a României și Republicii Moldova.
About the Author
