În peisajul economic al României, discrepanțele sunt alarmante. Bucureștiul contribuie cu un impresionant 25,5% din PIB-ul național. Restul țării rămâne mult în urmă, fiecare dintre majoritatea județelor având o contribuție individuală sub 2% la PIB.
Doar câteva județe încearcă să se apropie de capitală. Clujul atinge 5,3%, iar Timișul, Prahova și Constanța se situează în jurul valorii de 4%. Aceste cifre evidențiază un dezechilibru economic pronunțat.
Un strat intermediar de județe, cum ar fi Iași, Brașov și Sibiu, ajunge la cifre între 2% și 3,5%, definind un plafon fragil de stabilitate economică. Însă, adevărata provocare apare când ne uităm la coada clasamentului.
Buzăul, cu o contribuție de doar 1,26% la PIB, exemplifică lipsa de dezvoltare. Asemenea Buzăului, zece județe nu ajung nici măcar la 1%. În 2026, Giurgiu se va situa cel mai jos, la doar 0,63%, conform proiecțiilor actuale.
Această imagine conturează o economie polarizată, cu Bucureștiul singur câștigând mai mult decât primele șapte-opt județe combinate. România nu dispune de un al doilea pol economic capabil să echilibreze influența capitalei.
About the Author
