România se află într-o competiție cu timpul pentru modernizarea infrastructurii, un proces vital pentru economia sa. Cu finanțări substanțiale prin PNRR, țara se confruntă totuși cu o criză acută de personal în construcții, care amenință să transforme visele ambițioase în riscuri financiare.
Drumurile care pot defini un viitor
Analizele internaționale prevăd că 2026 ar putea fi un an record pentru infrastructura rutieră din România. După succesele din 2024 și 2025, se estimează inaugurarea a încă 244 de kilometri de autostradă și drum expres. Scenariile mai optimiste sugerează chiar 284 km, cu potențiale completări pe autostrăzile A3 și A8. Dacă ritmul continuă, România ar putea atinge pragul istoric de 1.660 km de drumuri de mare viteză până la finalul lui 2026.
O parte esențială a acestui puzzle este Autostrada Moldovei (A7), care conectează Regiunea Moldovei cu restul țării și Europa. Circulația pe acest traseu se extinde rapid, cu 43,6% din traseu deja utilizabil. Până în august 2026, UMB trebuie să deschidă încă 124 km de autostradă pentru a nu pierde finanțarea PNRR.
Provocările modernizării feroviare
Sistemul feroviar reprezintă una dintre cele mai mari provocări. Proiectele majore, precum modernizarea magistralei Caransebeș-Timișoara-Arad, trebuie finalizate până în 2026 pentru a securiza fondurile UE. Cu un buget de 1,2 miliarde de euro, proiectul întâmpină obstacole legate de resurse umane și întârzieri administrative. Ritmul de lucru actual și lipsa personalului calificat ridică îngrijorări majore pentru finalizarea la timp.
Impactul economic și strategic
Într-un context economic delicat, investițiile publice în infrastructură reprezintă o ancora de stabilitate. Acestea contribuie modest la PIB, într-un peisaj economic altfel încetinit. Construcțiile, alimentate de proiecte energetice și de transport, au un rol central, fiind o coloană vertebrală economică a României.
Când vine vorba de mobilitate sustenabilă, progresele sunt lente. Creșterea numărului de stații de încărcare pentru vehiculele electrice este sub așteptări, România rămânând în urma țărilor UE. Totuși, PNRR vizează o expansiune majoră pentru a atinge obiectivele de mediu.
O criză de personal care poate împiedica progresul
Lipsa forței de muncă specializate este o problemă presantă, cu un impact direct asupra derulării proiectelor. Guvernul încearcă să remedieze situația, permițând intrarea a 90.000 de lucrători străini pe piața muncii. Cu toate acestea, patronatele din construcții avertizează că nevoile sunt mult mai mari.
Finalizarea proiectelor PNRR este, de asemenea, în pericol. Printr-o Ordonanță de Urgență din august 2025, guvernul prioritiză proiectele care au șanse reale de finalizare până la 31 august 2026. Cele aflate la sub 30% progres riscă să piardă finanțarea europeană. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că investițiile vor continua planificat pentru a se încadra în termenele asumate cu Comisia Europeană.
About the Author
