România se află la începutul unei perioade de expansiune record a rețelei de transport, o provocare susținută de fondurile din PNRR și termenele-limită care se apropie cu pași repezi. Dar, în timp ce asfaltul este turnat într-un ritm alert, țara se confruntă cu o presiune semnificativă generată de criza forței de muncă. Această combinație riscă să transforme ambițiile guvernului în eșecuri costisitoare.
Pe lângă autostrăzi, modernizarea rețelei feroviare rămâne una dintre provocările majore. Autoritățile române se străduiesc să respecte termenele impuse de Comisia Europeană. Dacă anul 2026 se anunță unul record pentru drumurile României, lucrările pe calea ferată necesită o atenție deosebită pentru a evita pierderea fondurilor.
Proiecții ambițioase pentru autostrăzile din 2026
Experții locali și internaționali estimează că 2026 va fi un an istoric pentru infrastructura rutieră. După un 2024 memorabil, cu 195 km noi inaugurați, și 146 km în 2025, România ar putea să deschidă încă 244 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Dacă lucrurile merg conform planului, și proiecte suplimentare sunt finalizate, cifra ar putea ajunge la 284 km, ceea ce ar ridica totalul la 1.660 de kilometri de drumuri de mare viteză până la sfârșitul anului 2026.
Extinderea rețelei de autostrăzi îmbunătățește conectivitatea regiunilor cheie, iar capitala ar putea deveni un nod rutier de importanță europeană. Autostrada Moldovei (A7), un proiect vital, va lega în cele din urmă Regiunea Moldovei cu restul țării și cu Europa. Progresele sunt evidente, dar presiunile temporale și financiare rămân o preocupare constantă.
Modernizarea căilor ferate, un drum complicat
În ciuda finanțării disponibile, infrastructura feroviară românească întâmpină probleme semnificative. Proiectul de modernizare și electrificare a magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad, cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde euro, reprezintă o provocare notabilă. Deși lucrările au început în 2024, întârzierile și lipsa personalului calificat complică eforturile României de a respecta termenele impuse.
Impact economic și strategic
Investițiile publice devin coloana vertebrală a creșterii economice modeste, între 1,1% și 1,4% în 2026, conform analizelor realizate de ING Think și Colliers. Sectoarele publice, alimentate de proiecte europene, mențin economia pe linia de plutire într-o perioadă de consolidare fiscală și consum privat redus. În același timp, infrastructura verde, cu focus pe mobilitate sustenabilă, încearcă să țină pasul cu ritmul schimbărilor tehnologice.
Provocările forței de muncă
Lipsa forței de muncă este o problemă urgentă. Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini în construcții, încercând astfel să suplimenteze deficitul. Această măsură este crucială pentru a continua lucrările într-un ritm acceptabil și pentru a evita suspendarea finanțărilor europene.
Prin deciziile luate, cum ar fi ordonanța de urgență din august 2025, România își ajustează prioritățile, concentrându-se pe proiectele cu șanse reale de finalizare până în august 2026. Astfel, statul încearcă să își maximizeze șansele de succes în utilizarea fondurilor PNRR și să mențină promisiunile făcute partenerilor europeni.
About the Author
