‘Am invitat un om al străzii în casă de Crăciun și a rămas cu noi 45 de ani’ — așa începe povestea incredibilă a unui cuplu britanic, Rob și Dianne Parsons. Totul a început în Ajunul Crăciunului, acum aproape o jumătate de secol, când o simplă bătaie la ușă le-a schimbat cursul vieții.
Era 23 decembrie 1975 și tinerii soți se pregăteau de sărbători în locuința lor din Cardiff. În prag au găsit un bărbat cu un sac de gunoi într-o mână și un pui congelat în cealaltă. Rob l-a recunoscut ca fiind Ronnie Lockwood, un om cu nevoi speciale pe care îl mai întâlnise în copilărie.
Cu doar 27 și 26 de ani la acel moment, cei doi l-au primit pe Ronnie, care suferă de autism, și i-au oferit o masă caldă și un loc unde să-și petreacă sărbătorile. Gestul lor s-a transformat într-o prietenie de o viață, întinsă pe 45 de ani, până la moartea lui Ronnie.
Povestea unei vieți fără adăpost
Ronnie, la aproape 30 de ani, trăia pe străzi de la 15 ani, schimbând orașe și joburi. Viața lui a fost marcată de experiențe dure, crescând într-un centru de plasament și ulterior fiind trimis la o școală pentru copii ‘diferiți’. Această perioadă l-a făcut să se întrebe adesea dacă a greșit cu ceva, semn că lipsa de iubire și susținere l-a afectat profund.
Cuplul i-a oferit lui Ronnie mai mult decât un acoperiș deasupra capului. I-au dat iubire, un sentiment de apartenență și l-au ajutat să se integreze în comunitate. Și-au rugat familia să-i ofere mici cadouri de Crăciun, gesturi care l-au emoționat până la lacrimi.
Viața alături de Rob și Dianne
Ronnie a găsit stabilitate și a reușit să-și găsească un loc de muncă ca gunoier. Rob își aduce aminte de mândria lui Ronnie atunci când spunea că este dus la muncă de avocatul său. Prieteniile construite la biserica locală și actele sale de bunătate, cum ar fi dăruirea pantofilor pentru cei nevoiași, au făcut parte din noul său ritm de viață.
Cuplul a trecut prin momente grele, inclusiv când Dianne a suferit de sindrom de oboseală cronică. În acele vremuri, Ronnie a devenit sprijinul lor, pregătind biberoane și ajutându-se cu copiii, Katie și Lloyd, care nu au cunoscut niciodată viața fără el.
Ultimii ani și un omagiu neașteptat
Ronnie a trecut în neființă în 2020, la 75 de ani, după ce a suferit un accident vascular cerebral. În ciuda restricțiilor impuse de pandemie, înmormântarea sa a adunat oameni din toate colțurile societății, de la academicieni la politicieni și oameni obișnuiți. O mărturie a impactului său profund.
Un centru de primire nou, denumit Lockwood House, a fost deschis în onoarea lui. Coincidență sau nu, fondurile donate de Ronnie au acoperit exact costurile necesare finalizării renovării.
Dianne reflectă asupra vieții lor împreună: ‘Ronnie a adus o bogăție sufletească în viețile noastre. Totul s-a întâmplat zi după zi, în modul cel mai firesc’. O poveste despre empatie, devotament și prietenie adevărată.
About the Author
