Aproape trei sferturi din județele României contribuie cu mai puțin de 2% la PIB-ul național, iar multe nici nu ating 1%, potrivit estimărilor pentru 2026. Bucureștiul domină cu peste un sfert din PIB-ul național, în timp ce Clujul, aflat pe locul secund, contribuie cu doar 5,3%.
Analiza recentă indică o economie puternic polarizată. După Capitală, un al doilea val economic subțire include județe precum Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova și Constanța (ambele cu 4,1%). Niciun alt județ nu depășește pragul de 6%, evidențiind lipsa unui pol economic de anvergura Bucureștiului.
Mai jos pe scara economică, județe ca Iași, Brașov, Ilfov și Argeș formează o categorie solidă, cu contribuții între 2% și 3,5% din PIB. Însă majoritatea județelor rămân la mai puțin de 2%, unele chiar sub 1%, descriind o economie fragmentată și inegală.
În coada clasamentului se află Giurgiu, cu un aport de doar 0,63%. Buzăul, cu 1,26% și o contribuție de 25,6 miliarde lei, se poziționează pe locul 26 din 42. Această structură indică provocările economice ale României și subliniază diferențele profunde dintre regiunile țării.