România, în ochii Americii, este mai degrabă o notă de subsol decât un capitol de sine stătător. Prietenia cu marile puteri pare să depindă, în viziunea actualului președinte american, de semne de întrebare și linii întrerupte, nu de legături strânse și respect reciproc. E limpede că, în ochii Statelor Unite, suntem mai degrabă cei care suntem ținuți la distanță, chiar dacă uneori ne place să credem altceva.
România și America: o prietenie imaginată
Această distanțare e mai evidentă atunci când președintele american declară că America își rezervă forța doar pentru prieteni. Ar trebui să ne uităm cu atenție în oglindă și să recunoaștem că nu suntem deloc pe lista scurtă. În timp ce culturile se amestecă și globalizarea ne apropie din ce în ce mai mult, părem a fi captivi într-o categorie de ignoranță mutuală.
Trump versus politicienii autohtoni
Într-un joc de comparații nu tocmai măgulitoare, Donald Trump, fostul președinte, arată ca un erudit în comparație cu unii dintre reprezentanții noștri politici. Mosteanu și Miruță, două figuri notabile ale scenei politice locale, nu reușesc să impresioneze nici măcar în fața unui profesor de școală generală. Lipsa lor de viziune strategică lasă un gust amar și reiterează faptul că uneori avem mai mult nevoie de inspirație decât de instruire strictă.
Nicușor, surpriza serii
Și totuși, într-un peisaj cenușiu, Nicușor dansează pe scenă și captează privirile. Oarecum surprinzător, a știut cum să absoarbă presiunea și să jongleze cu vorbele la Focșani. Dincolo de replici, a arătat un gest neașteptat de măiestrie: un pas lateral cu piciorul flexat, mișcare care l-ar putea califica mai degrabă pentru un show de dans decât pentru o dezbatere politică. Nicușor a arătat că uneori farmecul stă în detalii și că un moment bine gestionat poate cântări mai mult decât un discurs studiat.
Bolojan și caricaturizarea seriozității
La polul opus, Bolojan părea să vină la București purtând o mască a seriozității de inspirație britanică. Dar oricât ar vrea să fie perceput ca o forță de schimbare, componența guvernului său lasă de dorit. Alături de nume ce nu inspiră deloc încredere, strădania lui de a poza în om serios e ca și cum ai juca teatru pe o scenă fără public.
About the Author
