România este încă lider în Europa când vine vorba de inflație, cu aproape 10%. Chiar dacă puterea de cumpărare scade, statul beneficiază de pe urma acestei erodări a leului. Dan Manolescu, președintele Consiliului Consultanților Fiscali, explică de ce creșterea inflației este un fel de impozit pe care nimeni nu l-a votat, dar care are efecte benefice pentru buget.
Impactul inflației asupra datoriei publice
Manolescu detaliază cum statul are de câștigat: creșterea inflației reduce suma datorată de România creditorilor săi. Odată cu creșterea prețurilor, cresc și veniturile din TVA și accize, ceea ce înseamnă mai mulți bani pentru buget.
Această inflație „dorită” nu se limitează la granițele României. Este o realitate globală, influențată de diverse elemente interne și externe. În acest context, inflația funcționează ca un impozit invizibil și inevitabil.
Situația inflației în Uniunea Europeană
Luna trecută, Cipru, Franța și Italia au înregistrat cele mai scăzute rate ale inflației din UE, cu valori de sub 1%. La extrema opusă, România și-a păstrat poziția de lider, urmată de Slovacia și Estonia.
Din noiembrie 2025 până în prezent, inflația a scăzut în 18 state membre, a stagnat în altele trei, inclusiv în România, și a crescut în șase țări. În zona euro, inflația a coborât la 1,9%, sub ținta stabilită de Banca Centrală Europeană.
Presiuni economice și prognoze
Institutul Național de Statistică (INS) arată că în decembrie, inflația anuală în România a fost de 9,69%, cu servicii scumpite cu 11%. Banca Națională a României (BNR) a ajustat prognoza inflației la 9,6% pentru sfârșitul lui 2025, preconizând o scădere la 3,7% la finalul lui 2026.
Chiar dacă pe termen scurt inflația ajută la ameliorarea deficitului, viitorul economic rămâne incert. Specialistul fiscal Manolescu avertizează că trebuie găsit un echilibru între nevoile bugetare și protecția cetățenilor.
About the Author
