Ce spun cercetările despre limbajul folosit cu inteligența artificială
Când vorbești cu AI, ce contează mai mult: ce întrebi sau cum întrebi? Doi cercetători de la Universitatea din Pennsylvania au investigat această dilemă, punând la încercare ChatGPT cu 50 de întrebări rescrise de câte cinci ori, variind tonul de la politicos la brutal.
Exemplele au variat de la abordări politicoase, precum ‘Ați putea, vă rog, să analizați următoarea problemă?’ la întrebări dure ca ‘Hei, sluga, descurcă-te!’. Rezultatul? Solicitarile dure au obținut rezultate mai bune: acuratețea răspunsurilor a urcat de la 80,8% în cazul tonurilor amabile la 84,8% pentru cele neprietenoase.
Aceste descoperiri contrazic cercetări anterioare. Un studiu din 2024 de la RIKEN și Universitatea Waseda din Japonia a arătat că cererile nepoliticoase generează, de obicei, rezultate mai slabe. De asemenea, și politețea excesivă scade eficiența, sugerând că există un punct unde amabilitatea nu mai folosește.
Cercetători de la Google DeepMind au observat că formulările pozitive ajută la rezolvarea problemelor de matematică, sugerează că AI-ul ‘învăță’ din tiparele sociale ale datelor de antrenament.
Modificări subtile, mari diferențe
Studiul de la Pennsylvania arată că mici schimbări în formularea unei întrebări pot influența semnificativ răspunsul, ridicând întrebări despre predictibilitatea AI-ului. În plus, aceste rezultate sugerează că experiența utilizatorului, accesibilitatea și incluziunea ar putea fi afectate de un limbaj ostil.
Dar asta înseamnă că trebuie să renunțăm la politete când vorbim cu un AI? Cercetătorii nu recomandă acest lucru. Ei avertizează că folosirea unui limbaj agresiv nu este de dorit și ar putea normaliza comunicarea toxică. Interacțiunea cu AI-ul trebuie să fie respectuoasă pentru a promova un mediu sigur și incluziv.
About the Author
