Destinul Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu seamănă mai degrabă cu un scenariu de film decât cu realitatea. Născută în 1956 într-o grotă din Munții Nucșoarei, Ioana-Raluca este fiica lui Toma Arnăuțoiu, comandantul partizanilor din Munții Făgăraș, și a Mariei Plop, membră a grupului de rezistență. La doar doi ani, a fost arestată alături de părinții săi, după ce un sătean din Nucșoara a trădat locația familiei.
Imortalizată într-o fotografie la sediul Securității din Pitești, Ioana-Raluca începe un drum complicat. Tatăl său, Toma Arnăuțoiu, este executat de comuniști în 1959, iar mama sa moare în închisoare la Miercurea Ciuc în 1963. Rămasă fără părinți, Ioana-Raluca este dusă la orfelinatul din Câmpulung Muscel.
Viața ei se schimbă radical când, la patru ani, este adoptată de o familie de intelectuali din București, luând numele de Voicu. Acest nou început îi oferă o educație aleasă, ajungând violonistă în orchestra Ateneului din București și profesoară la Conservator. După 1990, obține dreptul de a-și purta numele tatălui, după ani de procese.
În plan profesional, Ioana-Raluca a devenit o cercetătoare ferventă a arhivelor partizanilor din Muscel, publicând numeroase lucrări despre grupul condus de tatăl său și despre muzicieni români urmăriți de Securitate. Munca sa aduce la lumină poveștile uitate ale eroilor care au luptat împotriva opresiunii.
Stabilită acum în Anglia, trăiește alături de soțul său, Constantin Micuțelu, fost director la BBC, și revine periodic în România pentru a se documenta în continuare în arhive.