România încheie 2025 cu provocări economice serioase. Cu un deficit bugetar imens, cel mai mare din Uniunea Europeană, și cu un deficit de cont curent în creștere, economia se află pe un teren instabil. Cristian Păun, profesor la ASE București, trage un semnal de alarmă asupra unui model economic care nu mai funcționează.
Deficitul bugetar, o piatră de moară
Specialiștii estimează că deficitul bugetar al României va depăși 8,5% din PIB, o îmbunătățire față de 2024, dar încă departe de echilibrul necesar. Inflația, alt factor îngrijorător, se apropie de 10%, aducând prețuri tot mai mari și erodând puterea de cumpărare a cetățenilor. Cu o inflație mai apropiată de țările aflate în conflict, România se distanțează de media europeană de 2,5%.
Deficitul de cont curent, un pericol ascuns
În spatele acestor cifre se ascunde un alt fenomen îngrijorător: deficitul de cont curent, care continuă să crească. Diferența dintre importuri și exporturi a adus România într-un dezechilibru macroeconomic. În primele 10 luni ale anului 2025, deficitul de cont curent a atins 24,6 miliarde de euro, depășind cifrele din 2024.
De ce importăm mai mult decât producem?
România importă mai mult decât exportă din cauze diverse: producția internă este dificilă și necompetitivă. Pe piața unică europeană, produsele locale nu fac față concurenței. Profesorul Păun subliniază că taxele și impozitele copleșesc antreprenorii locali, iar guvernele succesive nu au găsit soluții viabile.
Un model economic depășit
Guvernele au stimulat cererea pe deficit, dar acest model economic nu aduce creșterea dorită. Keynesismul, aplicat fără contextul necesar, nu funcționează. Păun avertizează că producția ar trebui să determine consumul, nu invers, cum încearcă România să facă de ani buni.
Datoria publică în spirală ascendentă
Cu o datorie publică ce atinge aproape 60% din PIB, România rămâne vulnerabilă pe piețele externe. Investitorii cer garanții, ridicând costurile împrumuturilor. Diferențele dintre datorii și deficit se reflectă și în dobânzile plătite. Balanța comercială negativă accentuează problema.
Leul sub presiune
Moneda națională resimte presiunea, iar intrarea României în categoria junk ar putea amplifica devalorizarea leului. În lipsa unor fonduri consistente din Uniunea Europeană, cursul de schimb ar putea fi dublat. Întârzierea finanțărilor agravează situația.
Profesorul Păun remarcă repetarea unui cerc vicios: din 1990, problemele economice rămân nerezolvate, iar politicienii continuă să ignore nevoile reale ale modernizării economice.
About the Author
