În Argeș, educația simte puternic tăierile de personal. Legea nr. 141/2025, cunoscută drept ‘Legea Bolojan’, și-a lăsat amprenta: 437 de posturi didactice au dispărut într-un an școlar. Nu s-a făcut nicio diferență între orașe și sate. Urbanul a pierdut 174 de posturi, iar ruralul 263.
Ca urmare, 143 de suplinitori s-au văzut fără loc de muncă, iar 361 de profesori angajați la plata cu ora au rămas fără catedre. Profesorii rămași se confruntă acum cu catedre incomplete și presiuni crescute.
Problema nu e locală. La nivel național, 2.500 de cadre didactice cu contracte pe durată determinată și-au pierdut locurile de muncă, iar peste 13.500 de norme la plata cu ora au fost desființate. Ministerul Educației argumentează că toate acestea sunt consecința directă a încheierii automate a contractelor la final de an școlar.
Totuși, pentru școlile din mediul rural, această ‘încetare de drept’ înseamnă absența profesorilor de specialitate de la începutul anului. Bucureștiul și Iașiul sunt în fruntea listei cu cele mai multe posturi desființate, iar Argeșul nu e departe, aflându-se pe locul 8.
Ministerul promite o economie de 2,5 miliarde de lei până la sfârșitul anului 2026. Totuși, lipsesc analizele privind impactul asupra elevilor, disciplinelor sau a școlilor din zonele defavorizate. Reducerea posturilor vine într-un climat deja tensionat: norme didactice crescute, comasarea școlilor și scăderea plății cu ora. Aceste măsuri pot afecta grav calitatea educației.
About the Author
