România se pregătește pentru o revoluție în infrastructura de transport. În prezent, cu 1.422 km de autostradă în folosință, a depășit deja state ca Cehia, Danemarca și Croația. Cu 832,2 km de autostradă în construcție, planurile indică deschiderea traficului pe aceste segmente în următorii trei până la patru ani.
Acest avânt ar putea duce rețeaua la 2.255 km, având șanse reale să urce în clasamentul european. Autoritățile prevăd că până în 2030 România ar putea avea aproape 2.825 km de autostradă, devansând Olanda și Grecia.
Însă, densitatea rămâne o provocare. Până în 2029, vom atinge doar 10 km de autostradă la fiecare 1.000 km², mult sub standardele din alte părți ale Europei. În București-Ilfov, spre exemplu, se așteaptă o valoare de 80 km/1.000 km², similară cu Madrid, Berlin sau Viena.
Anul 2025 promite noi inaugurări: 146 km de autostradă, cu peste 200 km deschiși între 2026-2027. Printre proiectele de vârf se numără Autostrada Unirii (A8) între Târgu Mureș și Ungheni, segmente pe A1 între Tigveni și Curtea de Argeș și A3 în zona Nădășelu – Poarta Sălajului. Finalizarea Autostrăzii Sibiu-Pitești va conecta complet cele două orașe.
Totuși, dezvoltarea autostrăzilor depinde de respectarea contractelor, finanțarea promptă de către CNAIR și deciziile politice și administrative. În ciuda progreselor, densitatea autostrăzilor rămâne redusă, ceea ce reprezintă o provocare pentru mobilitatea regiunilor mai puțin dezvoltate.
La nivel european, Olanda, Luxemburg, Belgia și Germania domină cu rețele dense, depășind 60 km/1.000 km². România, deși departe de aceste standarde, arată semne de schimbare semnificativă, iar următorul deceniu ar putea aduce transformări notabile în infrastructura națională.
About the Author
