Vedem frumusețea divină prin tăcerea noastră interioară. Când ajungem să înțelegem valoarea tăcerii, pășim spre adevărata esență a vieții noastre spirituale. Ne așteptăm ca ochii noștri să vadă strălucirea unei realități divine care transcende simplitatea existenței de zi cu zi.
Pentru a simți cu adevărat această conexiune, trebuie să ne comportăm cu demnitate. Să renunțăm la copilării și să rămânem tăcuți când provocările bat la ușă. În momentele de tăcere, regăsim puterea interioară. Este un exercițiu de răbdare și bunătate, care ne deschide drumul către descoperirea adevăratului nostru sine.
Mergând pe urmele lui Hristos, învățăm ce înseamnă să ne luăm crucea în fiecare zi. Călătorim prin viață cu convingerea că tăcerea are mai multe puteri decât vorbele aprinse. Poate fi dureros să taci când ai multe de spus, dar aceasta este disciplina care ne înalță. Aici, pe pământ, trăim lecții menite să ne pregătească pentru o existență superioară.
În școala cerească, la malul râului vieții, vom fi învățați adevăruri care, acum, ne sunt tainice. Acolo, sub îndrumarea lui Hristos, vom explora misterele necunoscute ale divinului, într-o continua căutare a înțelepciunii absolute.
Descoperirea slavă a lui Dumnezeu este incompletă în prezent. Vedem doar fragmente ale acestei glorii. În școala cerului, vom avansa spre culmile cunoașterii, pas cu pas, și vom trăi alături de familia imperială. Am așteptat mult timp, dar speranța că vom vedea Regele în frumusețea Sa ne oferă binecuvântarea eternă.
About the Author
