La Curtea de Apel București, dosarul fostului deputat Cătălin Rădulescu, poreclit ‘Mitraliera’, a devenit emblematic pentru tergiversare. De nu mai puțin de 18 ori a fost amânată pronunțarea în cazul său, unde este acuzat că a primit ilegal certificatul de revoluționar.
Dosarul are ca termen final data de 12 decembrie, după un an și aproape trei luni de incertitudini. Povestea lui Rădulescu a început în decembrie 2021, când a fost trimis în judecată. Pe lângă el, Adrian Sanda, fost secretar de stat, și alte două persoane, Corina Denisa Tănase și Cristina Valentina Cechi, sunt acuzate de abuz în serviciu.
Acuzatiile Procurorilor
În 2016, cei trei, aflați în poziții-cheie la Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor anticomuniști, ar fi admis cererea lui Rădulescu pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant. Problema? Rădulescu nu a îndeplinit condițiile legale, spun procurorii. Titlul se acordă celor care au participat la revolte soldate cu victime până la ora 12:10 în ziua de 22 decembrie 1989, dată la care Rădulescu nu fusese încă implicat.
Rădulescu a susținut că a fost activ atât la Timișoara, cât și la București, în perioada 16-21 decembrie 1989. Însă documentele susțin altă versiune: activitatea sa revoluționară a început doar la Pitești, după fuga dictatorului. Astfel, el a primit ilegal, prin decret prezidențial, titlul de revoluționar, obținând peste 165.000 de lei în indemnizații lunare între ianuarie 2015 și octombrie 2021.
Implicatii si Consecinte
Faptele au determinat Casa Județeană de Pensii Argeș să se constituie parte civilă în proces, solicitând suma de 165.640 de lei. Această situație ridică întrebări serioase despre procedurile prin care sunt acordate astfel de titluri și despre mecanismele de verificare și control.
În așteptarea verdictului, saga judiciară a fostului deputat aduce în lumină provocările unui sistem unde amânările sunt uneori mai dese decât rezolvările. Până la următoarea pronunțare, spectacolul continuă.
About the Author
