Romania se află în mijlocul unei furtuni energetice fără precedent. Cu ambele reactoare de la Cernavodă oprite și seceta care a redus drastic producția hidrocentralelor, iarna aceasta promite să fie o provocare majoră pentru sistemul nostru energetic.
Cum ne putem salva de la dependența de importuri? Răspunsul pare să vină dinspre centrala pe gaze de la Mintia, care se pregătește să intre în funcțiune, dar rețeaua și capacitatea de stocare rămân vulnerabilități critice.
În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din electricitatea țării, dar acum sunt oprite de aproape trei luni. Seceta a adus Dunărea sub nivelul necesar pentru răcirea instalațiilor centralei, iar producția hidrocentralelor a fost sever afectată. Sistemul Electroenergetic Național este în alertă din 1 august.
Și iată impactul: România a ajuns să aibă cel mai mare preț al energiei din Europa, cu 311 euro pe MWh pe 28 octombrie. În contrast, Germania a raportat 249 euro, iar Franța 253 euro. În orele de vârf, când consumul explodează, prețul din România a depășit 434 euro pe MWh.
Creșterile de pe piața angro nu afectează imediat toate facturile consumatorilor casnici, dar companiile care operează în baza pieței spot resimt rapid aceste schimbări, iar în cele din urmă, toate bunurile și serviciile vor reflecta costurile mai mari.
Centrala de la Mintia, cu o capacitate de 1.700 MW și o investiție de 1,4 miliarde de euro, ar putea fi cheia în această iarnă. Prima turbina a început să livreze energie pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului, se estimează integrarea a 1.000 MW în rețea. Aceasta ar reprezenta aproape 12% din capacitatea funcțională actuală.
Dar Mintia nu va oferi energie ieftină. Costurile centralei sunt legate de prețul gazelor naturale și al certificatelor de emisii de carbon. Rolul său va fi să stabilizeze sistemul, nu să reducă prețurile. Adrian Negrescu, manager la Frames, subliniază că Mintia este un pas bun, dar nu ne așteptăm la energie ieftină.
Pe lângă Mintia, centrala de la Iernut, cu 430 MW, este programată să intre în producție în 2027, dar cu întârzieri semnificative. Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisalita, a promis conectarea a 5.800 MW de capacitate nouă până în 2027, incluzând surse regenerabile și centrale care funcționează indiferent de vreme.
Proiectele eoliene offshore și reactivarea reactoarelor de la Cernavodă sunt pe lista de priorități. Dar, pentru a ajunge la aceste ținte, statul trebuie să nu mai fie o frână. Investitorii privați pot construi rapid, dar rețeaua și avizele sunt întârziate.
Pe de altă parte, sectorul fotovoltaic a crescut rapid, cu peste 300.000 de prosumatori și o capacitate instalată de 3.400 MW. În primele opt luni din 2026, au fost conectați la rețea peste 2.500 MW de capacități noi, iar alte 2.000 MW sunt așteptate până la sfârșitul anului.
Proiectul de la Ogrezeni, care combină energia solară cu stocarea, promite să schimbe jocul. Cu o capacitate fotovoltaică de 534 MW și un sistem de stocare de peste 1 GWh, investiția de 460 milioane de euro va permite României să valorifice mai bine surplusul de energie generat în timpul zilei.
Însă, România vinde ieftin la prânz și importă scump seara. În zilele cu producție solară ridicată, surplusul este exportat la prețuri reduse, iar după apus, țara ajunge să importe la tarife exorbitante. Estimările arată că România are nevoie de cel puțin 3.500 MW de capacități de stocare pentru a eficientiza utilizarea energiei solare și eoliene.
Dacă proiectele hibride și noile centrale respectă termenii, România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027. Totuși, modernizarea rețelei este esențială, deoarece doar 41% dintre proiectele avizate au fost conectate în termen de un an și jumătate.
Independența energetică nu depinde doar de cât producem, ci și de cât putem transporta și stoca. Fără îmbunătățiri, mii de megawați solari lucrează la jumătate de capacitate.
Mai multă producție internă nu înseamnă neapărat prețuri mai mici. Piața de la București este interconectată cu cele din regiune, iar prețurile vor rămâne influențate de evoluțiile din Ungaria și Bulgaria. Totuși, o creștere a producției disponibile seara și dezvoltarea stocării ar putea reduce frecvența vârfurilor de preț.
Promisiunile de stabilitate în prețuri sunt mai valoroase decât cele de reducere a costurilor. România poate promite o energie stabilă, fără șocuri, ceea ce este esențial pentru o economie cu inflație ridicată.