Imaginează-ți un tanc pe câmpul de luptă. Acum, gândește-te la el ca la un tort. Oare ce șanse are să supraviețuiască în fața unei furtuni de drone? Aceasta este noua realitate pe care forțele NATO încearcă să o înțeleagă în țările baltice, unde lecțiile învățate pe frontul ucrainean îi forțează să își reevalueze doctrinele militare tradiționale.
În mijlocul pădurilor de pini, soldații danezi au declanșat un atac nocturn cu drone, trezind trupele spaniole din somn și provocând haos. „Todos muertos” a glumit un spaniol, relaxându-se sub un vehicul distrus. Însă, dincolo de glume, exercițiul a scos la iveală o problemă gravă: vechile strategii nu mai funcționează.
Colonelul David Brassard, liderul brigăzii NATO, a subliniat că nu mai este vorba doar de antrenamente, ci de repetarea unor misiuni reale. „Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală de mentalitate”, a spus el. Aproximativ 35% din forțele terestre ale Canadei sunt acum angajate în Letonia, pregătindu-se pentru o posibilă escaladare a amenințării rusești.
Președintele leton, Edgars Rinkēvičs, a avertizat că armata rusă a devenit mai periculoasă și mai flexibilă în adaptarea la noile forme de război, chiar dacă economia ei nu mai este la fel de puternică. „Această armată are acum experiență de luptă și trebuie să fim pregătiți”, a spus el.
În timpul exercițiului, drone necunoscute au fost observate zburând deasupra zonei, provocând îngrijorare. Danezii au analizat imagini de pe rețelele sociale rusești și ucrainene, învățând să piloteze drone, dar și ei recunosc că au mult de învățat. De exemplu, majoritatea dronelor folosite în cadrul exercițiului au fost destinate observației, cu foarte puține utilizate ca arme.
Mai departe în pădure, tancurile canadiene Leopard stau parcate fără niciun fel de protecție împotriva dronelor. Soldații admit că abia acum încep să înțeleagă războiul cu dronele. Unul dintre ei a spus că ar trebui să primească o pușcă de vânătoare pentru a se apăra.
Comandantul unei baterii de artilerie a menționat că trupele au fost nevoite să distanțeze obuzierele pentru a evita detectarea de către drone, dar chiar și așa, metodele tradiționale devin din ce în ce mai ineficiente. „Obuzierele M777 sunt folosite rar în Ucraina deoarece devin ținte imediate după tragere”, a explicat Juris Jurašs, fost parlamentar leton, acum comandant de companie în Ucraina.
„Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul”, a spus el, evidențiind nevoia urgentă de adaptare a NATO la noile realități ale războiului modern. „Armatele NATO nu sunt pregătite pentru acest tip de război. Au auzit despre războiul din Ucraina doar de la televizor sau de pe rețelele sociale”, a adăugat el.
Pe măsură ce războiul se transformă, brigada NATO din Letonia se adaptează, exersând metode de acoperire a drumurilor cu plase antidrone și construind cartiere generale fortificate. Rinkēvičs a cerut accelerarea schimbării planurilor și doctrinei NATO. „Trebuie să fim mai flexibili și adaptabili”, a spus el.
Într-o conferință din Riga, Kirilo Budanov, fostul comandant al serviciilor de informații militare ucrainene, a subliniat că NATO trebuie să integreze experiențele ucrainenilor pentru a înțelege mai bine cum să facă față amenințărilor actuale. „Fără un sistem militar integrat, dronele sunt inutile”, a concluzionat el. Această provocare cu care se confruntă NATO în țările baltice este un apel urgent la acțiune și adaptare în fața unei amenințări în continuă schimbare.
