Te-ai întrebat vreodată câte dintre acele „diagnostice rapide” obținute de la un chatbot sunt corecte? Opt din 10 sunt greșite. Și totuși, românii continuă să apeleze la AI pentru sfaturi medicale, atrăși de simplitatea accesului și comoditatea oferită. „E mai la îndemână decât doctorul” e un argument auzit frecvent.
Un studiu realizat în Statele Unite ne avertizează că bazarea pe platformele de inteligență artificială pentru diagnostice, precum Gemini sau ChatGPT, nu este doar riscantă, ci și potențial periculoasă. Fără un consult medical adecvat, utilizatorii se supun unui pericol real, primind adesea răspunsuri greșite sau incomplete.
Experții subliniază pericolul: „Poate da complicații grave și interacțiuni adverse cu alte medicamente”, avertizează Ionuț Streza, medic primar. Chiar dacă un chatbot sugerează să consultăm un doctor, listarea de posibile diagnostice și tratamente îndreaptă mulți oameni într-o direcție nesănătoasă. Bianca Venter, jurnalist Digi24, remarcă cum a primit sugestii medicale periculoase după o simplă conversație cu un chatbot.
În pofida avertismentelor, oamenii recunosc că întreabă chatboții despre simptome minore, justificând că „e mai simplu decât o vizită la medic.” Dar, câți știu cu adevărat că un chatbot poate greși fatal?
Sociologul Romulus Oprica explică fenomenul: „AI devine un fel de consilier personal, pentru că nu ne judecă și ne confirmă adesea ceea ce vrem să auzim.” Dar acest sentiment de siguranță poate fi fals și periculos, mai ales când sănătatea e în joc.
Studiile recente asupra platformelor dezvoltate de giganții OpenAI, Google și DeepSeek dezvăluie adevărata față a acestor tehnologii: promițătoare, dar încă nesigure. În timp ce ne apropiem de era digitală, poate că e timpul să ne întrebăm: Când a devenit inteligența artificială un medic virtual și ce facem pentru a ne proteja cu adevărat sănătatea?
