Pentru Cécile Kohler, noaptea nu însemna liniște. În celula goală de la închisoarea iraniană Evin, pe fundalul unor amenințări cu moartea care o bântuiau, și-a găsit refugiu în versurile Odiseei. Da, ai citit bine. Un manual antic drept armă psihologică împotriva ‘torturii albe’.
Profesoara franceză, alături de iubitul său, Bernard Paris, se afla în Iran în 2022 pentru ceea ce trebuia să fie o simplă vacanță. Au ajuns însă să fie acuzați de spionaj, iar acum, povestea lor începe să se deschidă. Kohler a fost aruncată într-o izolare fără margini, lăsată doar cu amintirile și câteva cărți. Dar aceste cărți au devenit cheia supraviețuirii ei mentale.
De ce contează? Experiența lui Kohler dezvăluie brutalitatea tăcută a ‘torturii albe’. Izolarea totală, lipsa luminii naturale și amenințările necontenite sunt la ordinea zilei pentru mulți prizonieri politici din Iran. Pentru Kohler, memorarea epopeii lui Homer a fost salvarea ei.
În timp ce majoritatea prizonierilor ar fi fost înghițiți de disperare, ea a transformat versurile într-un scut mental. ‘Învățasem Odiseea pe de rost până când au decis să mi-o ia’, povestește Kohler, adăugând că recitarea acesteia în minte era singura metodă care îi aducea somnul mult dorit.
Scenarii ale eliberării
Un convoi diplomatic le-a deschis calea spre libertate, trecând granița către Azerbaidjan. Cu ochii îndreptați către cer, Paris recunoaște: ‘Am fost privați de tot, dar acum putem simți briza libertății.’ Își retrăiesc acum libertatea cu intensitatea unor oameni care și-au recâștigat dreptul fundamental de a visa.
Într-un Iran unde realitatea este adesea mai absurdă decât ficțiunea, povestea lui Kohler și Paris devine o metaforă a supraviețuirii prin reziliență și creativitate. Într-un interviu recent, Kohler a subliniat: ‘Luati ce carti doriti, dar lasati-mi Odiseea’, accentuând importanța acelei relicve literare într-un univers unde totul părea pierdut.
Și chiar și acum, după eliberare, urmele celor trăite nu se șterg ușor. Însă pentru Kohler, fiecare vers recitat a fost un pas mai aproape de evadare, un testament al puterii incredibile a spiritului uman.
