„Nu suntem marionetele SUA”, declară Miguel Diaz-Canel în fața camerei de filmat. Liderul cubanez a făcut valuri cu declarația sa directă pentru NBC News. Aflat în centrul unui război diplomatic fierbinte, Diaz-Canel spune răspicat: Cuba este un stat suveran, iar Washingtonul nu are niciun drept să-i dicteze cursul.
Cine sunt actorii în acest joc periculos? Într-o parte, administrația americană care ridică presiunea asupra insulei comuniste; în cealaltă, o națiune mândră de independența ei, susținută de Moscova. Cuba este blocată energetic de când SUA au capturat petrolul venezuelean care o alimenta.
Amenințările de sancțiuni și tarife asupra celor ce îndrăznesc să comercializeze cu Havana nu au trecut neobservate. Și totuși, Rusia intervine, trimițând o încărcătură masivă de petrol pe insulă. Serghei Riabkov, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, afirmă clar: Moscova nu părăsește teatrul de acțiuni din emisfera vestică, indiferent de ce își dorește Washingtonul.
Pe fondul acestei crize energetice, Diaz-Canel și-a reafirmat credința revoluționară, respingând cu tărie orice sugestie de renunțare. Reacția sa, un amestec de fermitate și pragmatism, a atras atenția internațională. În timp ce Trump sugerează deschis un plan de „preluare” a Cubei, Havana strânge relațiile cu vechii aliați.
Ritmul acțiunii este palpabil. Spre sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoli Kolodkin a andocat în Cuba, semnând prima livrare de petrol din ultimele trei luni. Într-un moment de respiro, navele rusești aduc combustibil vital, sfidând direct avertismentele americane.
Pe măsură ce tensiunile internaționale cresc, Diaz-Canel se poziționează nu doar ca lider al Cubei, ci ca simbol al rezistenței contra presiunii americane. Unde se va încheia acest joc de putere este greu de prezis. Dar un lucru este cert: mizele sunt mai mari ca niciodată.
