Cum arată un ‘coridor al morții’ în viziunea Moscovei? România și alte țări NATO sunt în ochii Rusiei parte dintr-un complot uriaș, pregătind un arc de rachete care sperie Kremlinul. Presa rusă a lansat acuzații fierbinți sâmbătă: Occidentul, inclusiv România și SUA, ar pune la cale un coridor de rachete antinavă la Marea Neagră și dincolo de aceasta, către Marea Baltică și regiunea Indo-Pacific.
Miza nu este deloc abstractă: rușii susțin că această centură de apărare, denumită A2/AD, ar putea paraliza rutele maritime strategice ale Rusiei. Sunt folosite cuvinte grele: ‘un nou tip de cortină de fier’, de data aceasta cu o putere tehnologică remarcabilă.
Unificare și Presiune: Aparent, alegerea sistemului de rachete NSM de către Norvegia, Polonia, Germania și alte state aduce o standardizare care ar putea lăsa Rusia să se confrunte cu o forță militară unificată, nu cu sisteme disparate. Rusia vede aici o amenințare: un singur organism de rachete, bine organizat, ar putea bloca accesul la zonele maritime.
America nu se oprește la Atlantic. În regiunile Indo-Pacific, țări precum Australia și Japonia adoptă și ele acest sistem. Chiar și Filipinele, Malaezia și Indonezia ar putea intra în joc, creând astfel o presiune globală asupra Moscovei.
Ce înseamnă asta pentru România? Dacă Moscova își exprimă temerile despre Marea Neagră și legătura cu sistemele de apărare, Bucureștiul trebuie să evalueze implicațiile strategice ale acestor dezvoltări în contextul alianțelor NATO.
Până unde va ajunge această competiție militară? Conform presei ruse, producția de rachete NSM ar putea depăși 1.000 de unități anual până în 2028. Acest ritm nu este pentru o rezervă strategică, ci pentru pregătiri mai serioase.
Însă dincolo de declarațiile de la Moscova, situația ridică întrebări majore: Cum navighează România aceste ape tulburi în creștere? Există oare un nou balans al puterii la orizont?
