Drama din Europa: Friedrich Merz, lider de top al UE, sub focul criticilor după întâlnirea cu Trump. Întrebarea care frământă pe toată lumea este: de ce nu și-a susținut aliații europeni?
Între timp, în Madrid, ministrul spaniol al Afacerilor Sociale, Yolanda Diaz, nu s-a ferit să-l eticheteze drept ‘vasal al SUA’ pe Merz, atacându-l pentru lipsa de curaj în fața liderului american.
Răsfoim puțin cronica întâlnirii: În loc să apere public Spania în fața lui Trump, Merz a preferat discuții secrete și mesajele lăsate pe telefoane la care nimeni nu răspunde. Eroii și răufăcătorii se conturează deja.
Pe de altă parte, presa din Spania l-a făcut ‘laș’, argumentând că nici Angela Merkel, nici Olaf Scholz nu ar fi tăcut într-o asemenea situație. Criticile au atins apogeul când purtătorul de cuvânt al lui Merz, Stefan Kornelius, a încercat să calmeze apele, dar rezultatul a fost departe de a liniști spiritele.
Conexiuni slabe: Politica externă nu se face prin mesaje vocale neascultate, iar Berlinul a arătat că poate apăra doar în spatele ușilor închise. Confuzia provocată de telefoane neactualizate între Merz și premierul spaniol Sanchez a rămas un simptom al unui dialog diplomatic șubred.
Peste ocean, ministrul german Johann Wadephul insistă că solidaritatea cu Spania este mai puternică ca niciodată în fața amenințărilor tarifare. Însă Diaz nu este convinsă și atacă dependența Europei de SUA, criticând și pasivitatea liderilor UE față de politica internațională agresivă a SUA și Israelului.
Concluzia rămâne deschisă: Oare va continua Europa să fie un actor timid pe scena internațională? Sau va apărea un lider care să sfideze marile puteri? Dezbaterea rămâne deschisă.
