Un furtună diplomatică dezlănțuită între Spania și Germania captează atenția Europei. De ce? Ministrul spaniol al Afacerilor Sociale, Yolanda Diaz, s-a lansat într-un atac vehement, criticând deschis deferența arătată de liderul german Friedrich Merz față de Donald Trump. Diaz a tras semnalul de alarmă: ‘Europa are nevoie de lideri, nu de vasali care să-i aducă omagiu lui Trump.’
După întâlnirea cu fostul președinte american, Merz a ales să nu critice public politicile lui Trump față de UE. Răspunsul său? O justificare timidă că sancțiunile economice nu pot viza un singur stat membru. Dar cum a primit Madridul aceste declarații? Cu indignare! Ministrul spaniol de externe, Jose Luis Albares, nu s-a abținut să compare acțiunile lui Merz cu cele ale foștilor lideri germani, Angela Merkel și Olaf Scholz, spunând că aceștia nu ar fi tăcut niciodată în fața unei asemenea situații.
Presa spaniolă nu l-a menajat pe Merz, etichetându-l drept ‘laș’. Editorialele critică lipsa sa de solidaritate cu un partener european, subliniind necesitatea unor legături mai strânse în interiorul UE.
În timp ce purtătorul de cuvânt al lui Merz, Stefan Kornelius, minimalizează disensiunile, declarând că relația dintre cele două națiuni ‘nu este deloc tensionată’, realitatea părea diferită. Telefonul lui Merz către premierul spaniol Pedro Sanchez a rămas fără răspuns, datorită unei neînțelegeri privind numărul de contact.
Această răceală între Berlin și Madrid este cu atât mai surprinzătoare cu cât cele două națiuni au avut de-a lungul timpului relații excelente, indiferent de politica partidelor aflate la putere.
Johann Wadephul, ministrul german de externe, insistă că țările rămân aliați apropiați, promițând susținerea Germaniei împotriva amenințărilor comerciale americane.
Culmea ironiei: Diaz sugerează că slăbiciunea economică a Germaniei o face dependentă de Statele Unite. Ea accentuează nevoia Europei de autonomie strategică și economică: ‘Trebuie să fim stăpâni pe propriile noastre suflete.’
Între timp, Merz susține ferm acțiunile SUA-Israel împotriva Iranului, citând legăturile acestuia cu Rusia și Hamas. Cum va evolua această tensiune rămâne de văzut, dar Europa are clar nevoie de lideri cu viziune în fața provocărilor globale.
