Inima României sub asediu: Ocuparea Bucureștiului în Primul Război Mondial

6 decembrie 1916 – Trupele germane pun stăpânire pe București, capitala României, marcând un moment critic în Primul Război Mondial. În vara anului 1916, după doi ani de neutralitate, România era pusă în fața unei alegeri cruciale: să intre sau nu în conflictul armat care zguduia întreaga lume.

Opinia publică, dar și majoritatea politicienilor români, așteptau cu nerăbdare decizia de a trimite armata în luptă pentru a elibera provinciile românești aflate sub controlul austro-ungar. Pe 4 august 1916, la București, România semnează Tratatul de alianță cu Antanta – un pact strategic cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia, asigurând integritatea teritorială a țării.

Decizii vitale

Regele Ferdinand convocă Consiliul de Coroană pe 14 august 1916, pentru a decide soarta națiunii. Majoritatea voturilor susțin intrarea în război de partea Antantei, considerând că aceasta va aduce mult dorita unire a teritoriilor românești într-un stat independent și suveran. Singurul opozant, P.P. Carp, rămâne ferm împotriva alianței cu Antanta.

Imediat, ministrul român la Viena, Edgar Mavrocordat, transmite declarația de război către Imperiul Austro-Ungar. Armata română traversează Carpații și eliberează Brașovul pe 30 august 1916, însă succesele inițiale sunt urmate de retrageri strategice din cauza superiorității inamice pe fronturi multiple.

Trupele sub presiune

În sud, forțele germano-bulgare conduse de Mackensen, numit și „spargătorul de fronturi”, forțează Dunărea la Zimnicea, înaintând în Câmpia Română. Trupele române se confruntă cu o aprovizionare deficitară de armament și muniții, în ciuda acordurilor cu aliații. Pe 24 noiembrie 1916, armatele inamice trec Oltul la Stoenești.

Rezistența la București

Cu perspectiva ocupării Bucureștiului devenind o realitate iminentă, guvernul român se retrage la Iași. Bătălia decisivă de la Neajlov și Argeș, pe 29 noiembrie, vede trupele române înfruntând forțe superioare. Guvernul Brătianu părăsește capitala în pragul intrării invadatorilor pe 3 decembrie. Trei zile mai târziu, Bucureștiul este ocupat de forțele germano-austro-ungare conduse de Mackensen.

Context istoric global

1779: Moartea pictorului francez Jean-Baptiste-Siméon Chardin.
1815: Executarea mareșalului Napoleon, Michel Ney, la Paris.
1882: Decesul scriitorului englez Anthony Trollope.
1917: Finlanda își proclamă independența de Rusia.
1991: Prima emisie a Radio Top Suceava din Bucovina.

În vâltoarea istoriei, ocuparea Bucureștiului reprezintă un episod dureros al Primei Conflagrații Mondiale, reflectând determinarea unui popor în fața adversităților covârșitoare.