Războiul din Ucraina a stârnit valuri puternice în inimile românilor, dar ceva începe să se schimbe. Dacă în 2022, 71% dintre români învinovățeau Rusia, acum doar 55% mai păstrează această opinie. Ce s-a întâmplat între timp?
Fragmentarea perceptiilor a prins aripi, și Remus Stefureac, directorul INSCOP Research, explică acest fenomen ca fiind o consecință a narativelor alternative care au pătruns subtil în spațiul public. Între timp, George Scutaru, directorul New Strategy Center, avertizează că societatea românească e prinsă într-un vârtej de dezinformare și răspunsuri instituționale slabe.
Studiul intitulat „4 ani de război în Ucraina” aruncă lumină asupra preocupărilor românilor. Responsabilitatea pentru conflict, probabilitatea unui acord de pace, solidaritatea cu Ucraina și încrederea în siguranța națională sunt teme care fac parte din această analiză minuțioasă a mentalității colective.
- Conexiunea emoțională: Vina și perspectiva unui final fericit pentru acest conflict continuă să divizeze opinia publică.
- Dezinformarea și polarizarea: Factorii principali care influențează schimbarea viziunii asupra responsabilității în conflict.
- Lipsa de strategie: Critica la adresa clasei politice care a eșuat să proiecteze o viziune clară pentru securitatea națională.
Între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, 1.100 de români și-au expus opiniile prin interviuri telefonice, oferind o imagine reprezentativă asupra stării națiunii. Cu o eroare de doar ± 3%, datele sunt mai mult decât simple statistici – sunt un apel la conștientizare.
O schimbare discretă, dar profundă ne reamintește că bătălia percepțiilor se dă pe terenul mai puțin vizibil al minții noastre. Teama, speranța și informația alternează rapid, iar viitorul rămâne deschis interpretărilor. Ce urmează?
